Aclamat îndelung pentru ceea ce critica internaţională numeşte „trilogia palestiniană”, Elia Suleiman tratează în filmele sale tema conflictului dintre Israel şi Palestina într-o manieră profund personală şi un stil care i-au adus comparaţia cu Jacques Tati şi Buster Keaton. Suleiman s-a născut la Nazareth, pe 28 iulie în 1960. Timp de peste zece ani, între 1982 şi 1993, a locuit la New York, înainte de a reveni în ţara natală, pentru a dezvolta un Departament de Film şi Media la Universitatea din Birzeit – în apropiere de Ramallah.

Primul său lungmetraj, Chronicle of a Disappearance (1996), drama reîntoarcerii sale în teritoriile ocupate, a fost premiat pentru debut la Festivalul de la Veneţia. Renumele internaţional a venit odată cu Divine Intervention, distins cu Premiul Juriului şi Premiul FIPRESCI la Cannes 2002. A revenit în selecţia oficială în 2009, cu The Time that Remains și în 2012 ca parte a filmului colectiv 7 Days in Havana. În 2006, a făcut parte din juriul Festivalului de la Cannes. Din 2008, este profesor de film la European Graduate School, în Elveţia, şi ţine conferinţe în universităţi de profil din lume.