{"id":9931,"date":"2021-10-19T21:45:35","date_gmt":"2021-10-19T21:45:35","guid":{"rendered":"https:\/\/filmedefestival.ro\/les-films-de-cannes\/editia-2025\/?page_id=9931"},"modified":"2025-10-09T07:08:42","modified_gmt":"2025-10-09T07:08:42","slug":"invitati","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/filmedefestival.ro\/les-films-de-cannes\/editia-2025\/invitati\/","title":{"rendered":"Invita\u021bi"},"content":{"rendered":"

<\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/span>

Emmanuelle B\u00e9art<\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/span><\/div>

Emmanuelle B\u00e9art debuteaz\u0103 pe marele ecran \u00een <\/span>Manon des Sources<\/span><\/i>, \u00een regia lui Claude Berri (1986) \u0219i continu\u0103 \u00een acela\u0219i an cu un rol \u00een <\/span>Jean de Florette<\/span><\/i>. Interpretarea de la debut \u00eei aduce premiul C\u00e9sar pentru cea mai bun\u0103 actri\u021b\u0103 \u00een rol secundar. \u00cen paralel, joac\u0103 la teatru sub \u00eendrumarea artistic\u0103 a lui Bernard Murat, Jean-Pierre Vincent, Jacques Weber \u0219i Luc Bondy. \u00cen anii ’90 filmeaz\u0103 cu mari regizori ca Andr\u00e9 T\u00e9chin\u00e9 (<\/span>J’embrasse pas<\/span><\/i>), Jacques Rivette (<\/span>La Belle Noiseuse<\/span><\/i>) sau Claude Chabrol (<\/span>L\u2019Enfer<\/span><\/i>). Claude Sautet \u00eei ofer\u0103 dou\u0103 roluri majore: o violonist\u0103 \u00een filmul <\/span>Un c\u0153ur en hiver,<\/span><\/i> pentru care a c\u00e2\u0219tigat Leul de Argint la Vene\u021bia \u00een 1992, \u0219i o femeie care trece printr-un divor\u021b \u00een <\/span>Nelly et Monsieur Arnaud<\/span><\/i>, rol pentru care a luat Premiul Louis-Delluc \u00een 1995.\u00a0<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 <\/span>Une femme fran\u00e7aise<\/span><\/i> regizat de R\u00e9gis Wargnier, \u00ee\u0219i \u00eencepe cariera interna\u021bional\u0103 cu <\/span>Mission: Impossible,<\/span><\/i> regizat de Brian De Palma (1995). Continu\u0103 cu <\/span>Les Enfants du d\u00e9sordre<\/span><\/i> de Yannick Bellon, <\/span>Un fil \u00e0 la patte<\/span><\/i> de Michel Deville, <\/span>Le Temps retrouv\u00e9<\/span><\/i> de Raoul Ruiz, <\/span>La B\u00fbche <\/span><\/i>de Dani\u00e8le Thompson, <\/span>Les<\/span><\/i> Destin\u00e9es sentimentales<\/span><\/i> \u00een regia lui Olivier Assayas, <\/span>Repeti\u021bia<\/span><\/i> de Catherine Corsini \u0219i <\/span>8 femmes<\/span><\/i> de Fran\u00e7ois Ozon, pentru care c\u00e2\u0219tig\u0103 Ursul de Argint la Berlin.\u00a0<\/span><\/p>\n

Urmeaz\u0103 <\/span>Les \u00c9gar\u00e9s<\/span><\/i> \u00een regia lui Andr\u00e9 T\u00e9chin\u00e9, <\/span>Histoire de Marie et Julien<\/span><\/i> de Jacques Rivette, <\/span>Nathalie…<\/span><\/i> de Anne Fontaine, <\/span>\u00c0 boire<\/span><\/i> de Marion Vernoux, <\/span>Bye Bye Blondie<\/span><\/i> de Virginie Despentes, <\/span>My Mistress<\/span><\/i> de Stephen Lance<\/span> \u0219i <\/span>Les Passagers de la nuit<\/span><\/i> de Mikha\u00ebl Hers. Ambasadoare a Comitetului Francez UNICEF din 1995, devine ambasadoare mondial\u0103 \u00een 2003. \u00cen 2023, co-regizeaz\u0103 documentarul <\/span>Un silence si bruyant<\/span><\/i> cu Anastasia Mikova, prin care dore\u0219te s\u0103 dezv\u0103luie experien\u021ba incestului. Anul acesta, apare \u00een <\/span>Les Immortelles <\/span><\/i>regizat de Caroline Deruas, la deschiderea celei de-a 40-a edi\u021bii a Semaine de la Critique de la Mostra din Vene\u021bia, precum \u0219i \u00een <\/span>Et Apr\u00e8s<\/span><\/i>, urm\u0103torul film al lui Pierre Menahem.<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/span>

Emmanuelle B\u00e9art<\/h3><\/span>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/span><\/div>

Emmanuelle B\u00e9art debuteaz\u0103 pe marele ecran \u00een <\/span>Manon des Sources<\/span><\/i>, \u00een regia lui Claude Berri (1986) \u0219i continu\u0103 \u00een acela\u0219i an cu un rol \u00een <\/span>Jean de Florette<\/span><\/i>. Interpretarea de la debut \u00eei aduce premiul C\u00e9sar pentru cea mai bun\u0103 actri\u021b\u0103 \u00een rol secundar. \u00cen paralel, joac\u0103 la teatru sub \u00eendrumarea artistic\u0103 a lui Bernard Murat, Jean-Pierre Vincent, Jacques Weber \u0219i Luc Bondy. \u00cen anii ’90 filmeaz\u0103 cu mari regizori ca Andr\u00e9 T\u00e9chin\u00e9 (<\/span>J’embrasse pas<\/span><\/i>), Jacques Rivette (<\/span>La Belle Noiseuse<\/span><\/i>) sau Claude Chabrol (<\/span>L\u2019Enfer<\/span><\/i>). Claude Sautet \u00eei ofer\u0103 dou\u0103 roluri majore: o violonist\u0103 \u00een filmul <\/span>Un c\u0153ur en hiver,<\/span><\/i> pentru care a c\u00e2\u0219tigat Leul de Argint la Vene\u021bia \u00een 1992, \u0219i o femeie care trece printr-un divor\u021b \u00een <\/span>Nelly et Monsieur Arnaud<\/span><\/i>, rol pentru care a luat Premiul Louis-Delluc \u00een 1995.\u00a0<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 <\/span>Une femme fran\u00e7aise<\/span><\/i> regizat de R\u00e9gis Wargnier, \u00ee\u0219i \u00eencepe cariera interna\u021bional\u0103 cu <\/span>Mission: Impossible,<\/span><\/i> regizat de Brian De Palma (1995). Continu\u0103 cu <\/span>Les Enfants du d\u00e9sordre<\/span><\/i> de Yannick Bellon, <\/span>Un fil \u00e0 la patte<\/span><\/i> de Michel Deville, <\/span>Le Temps retrouv\u00e9<\/span><\/i> de Raoul Ruiz, <\/span>La B\u00fbche <\/span><\/i>de Dani\u00e8le Thompson, <\/span>Les<\/span><\/i> Destin\u00e9es sentimentales<\/span><\/i> \u00een regia lui Olivier Assayas, <\/span>Repeti\u021bia<\/span><\/i> de Catherine Corsini \u0219i <\/span>8 femmes<\/span><\/i> de Fran\u00e7ois Ozon, pentru care c\u00e2\u0219tig\u0103 Ursul de Argint la Berlin.\u00a0<\/span><\/p>\n

Urmeaz\u0103 <\/span>Les \u00c9gar\u00e9s<\/span><\/i> \u00een regia lui Andr\u00e9 T\u00e9chin\u00e9, <\/span>Histoire de Marie et Julien<\/span><\/i> de Jacques Rivette, <\/span>Nathalie…<\/span><\/i> de Anne Fontaine, <\/span>\u00c0 boire<\/span><\/i> de Marion Vernoux, <\/span>Bye Bye Blondie<\/span><\/i> de Virginie Despentes, <\/span>My Mistress<\/span><\/i> de Stephen Lance<\/span> \u0219i <\/span>Les Passagers de la nuit<\/span><\/i> de Mikha\u00ebl Hers. Ambasadoare a Comitetului Francez UNICEF din 1995, devine ambasadoare mondial\u0103 \u00een 2003. \u00cen 2023, co-regizeaz\u0103 documentarul <\/span>Un silence si bruyant<\/span><\/i> cu Anastasia Mikova, prin care dore\u0219te s\u0103 dezv\u0103luie experien\u021ba incestului. Anul acesta, apare \u00een <\/span>Les Immortelles <\/span><\/i>regizat de Caroline Deruas, la deschiderea celei de-a 40-a edi\u021bii a Semaine de la Critique de la Mostra din Vene\u021bia, precum \u0219i \u00een <\/span>Et Apr\u00e8s<\/span><\/i>, urm\u0103torul film al lui Pierre Menahem.<\/span><\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Julia Ducournau<\/h3><\/span>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/span><\/div>

Julia Ducournau, n\u0103scut\u0103 pe 18 noiembrie 1983, la Paris, este o regizoare \u0219i scenarist\u0103 francez\u0103. A c\u00e2\u0219tigat prima recunoa\u0219tere cu scurtmetrajul s\u0103u Junior, care a c\u00e2\u0219tigat Premiul Publicului la S\u0103pt\u0103m\u00e2na Criticii de la Cannes \u00een 2011.<\/p>\n

Primul s\u0103u lungmetraj, Raw (cunoscut \u0219i sub numele de Grave), a avut premiera \u00een Competi\u021bie la S\u0103pt\u0103m\u00e2na Criticii de la Cannes \u00een 2016 \u0219i a c\u00e2\u0219tigat Premiul FIPRESCI. Filmul a fost proiectat la festivaluri interna\u021bionale importante, inclusiv Sundance \u0219i Toronto, \u0219i a primit multiple premii.<\/p>\n

\u00cen 2021, al doilea lungmetraj al lui Ducournau, Titane, a avut premiera \u00een Competi\u021bie la Festivalul de Film de la Cannes \u0219i a fost premiat cu Palme d’Or. A fost apreciat de critici, a fost prezentat la festivaluri cheie \u0219i a ob\u021binut mai multe nominaliz\u0103ri, inclusiv premiile BAFTA \u0219i C\u00e9sar. Ambele filme au fost distribuite \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n

Al treilea lungmetraj al s\u0103u, Alpha, a avut recent premiera \u00een Competi\u021bie la Festivalul de Film de la Cannes.<\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Julia Ducournau<\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/span><\/div>

Julia Ducournau, n\u0103scut\u0103 pe 18 noiembrie 1983, la Paris, este o regizoare \u0219i scenarist\u0103 francez\u0103. A c\u00e2\u0219tigat prima recunoa\u0219tere cu scurtmetrajul s\u0103u Junior, care a c\u00e2\u0219tigat Premiul Publicului la S\u0103pt\u0103m\u00e2na Criticii de la Cannes \u00een 2011.<\/p>\n

Primul s\u0103u lungmetraj, Raw (cunoscut \u0219i sub numele de Grave), a avut premiera \u00een Competi\u021bie la S\u0103pt\u0103m\u00e2na Criticii de la Cannes \u00een 2016 \u0219i a c\u00e2\u0219tigat Premiul FIPRESCI. Filmul a fost proiectat la festivaluri interna\u021bionale importante, inclusiv Sundance \u0219i Toronto, \u0219i a primit multiple premii.<\/p>\n

\u00cen 2021, al doilea lungmetraj al lui Ducournau, Titane, a avut premiera \u00een Competi\u021bie la Festivalul de Film de la Cannes \u0219i a fost premiat cu Palme d’Or. A fost apreciat de critici, a fost prezentat la festivaluri cheie \u0219i a ob\u021binut mai multe nominaliz\u0103ri, inclusiv premiile BAFTA \u0219i C\u00e9sar. Ambele filme au fost distribuite \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n

Al treilea lungmetraj al s\u0103u, Alpha, a avut recent premiera \u00een Competi\u021bie la Festivalul de Film de la Cannes.<\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Aleksandr Kuznetsov<\/span><\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/span><\/div>

Aleksandr este un actor ucrainean-rus, n\u0103scut \u00een Sevastopol. La v\u00e2rsta de 12 ani, el \u0219i cel mai bun prieten al s\u0103u au \u00eencercat s\u0103 fug\u0103 \u00een Marea Britanie, dar au fost prin\u0219i de poli\u021bie dup\u0103 ce au parcurs jum\u0103tatea drumului. S-a mutat la Moscova pentru a-\u0219i continua studiile \u0219i a lucrat pentru scurt timp ca marinar, \u00eenainte de a-\u0219i \u00eencepe cu adev\u0103rat cariera de actor.<\/p>\n

\u00cen 2015, a absolvit Institutul Rus de Arte Teatrale \u0219i a devenit cur\u00e2nd actor principal la Teatrul de Art\u0103 Cehov din Moscova. \u00cen acela\u0219i an, a fost distribuit \u00een primul s\u0103u rol important pe ecran, ca \u201eMarten\u201d \u00een THE SCYTHIAN, regizat de Rustam Mosafir. De atunci, a lucrat constant \u00een film \u0219i televiziune, inclusiv: juc\u00e2nd rolul de \u201ePeter\u201d \u00een filmul premiat ACID; rolul de \u201eViktor\u201d \u00een GREAT POETRY; \u00een LETO de Kirill Serebrennikov; \u0219i \u00een primul serial original rusesc Netflix, BETTER THAN US. Printre lucr\u0103rile lui Aleksandr se num\u0103r\u0103: lungmetrajul francez OUR MEN, care a fost filmul de \u00eenchidere al prestigioasei selec\u021bii Directors\u2019 Fortnight de la Cannes; \u00een rolul principal din \u021aARA LEGENDELOR, de apreciatul regizor rus Anton Megerdichev; \u0219i \u00een rolul lui \u201eKrysztof\u201d \u00een serialul HBO KAMIKAZE, un serial \u00een 8 p\u0103r\u021bi bazat pe romanul norvegian \u201eMuleum\u201d de Erlend Loe, regizat de Kaspar Munk.<\/p>\n

Printre lucr\u0103rile sale recente se num\u0103r\u0103 filmul science-fiction FREE FALL de Oleg Urazaykin \u0219i rolul lui \u201eSasha\u201d din serialul SHAMAN de Rustam Mosafir. Aleksandr este probabil cel mai bine cunoscut publicului interna\u021bional pentru interpretarea sa \u00een rolul lui \u201eHelmut\u201d din ANIMALE FANTASTICE: SECRETUL LUI DUMBLEDORE, regizat de David Yates \u0219i scris de J.K. Rowling. \u00cen prezent, poate fi v\u0103zut \u00een thrillerul de ac\u021biune HEADS OF STATE al lui Ilya Naishuller \u0219i \u00een lungmetrajul DOI PROCURORI al lui Sergey Loznitsa, care a fost proiectat \u00een competi\u021bie la Festivalul de Film de la Cannes din acest an.<\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Aleksandr Kuznetsov<\/span><\/p><\/h3><\/span>

<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div>
<\/span><\/div>

Aleksandr este un actor ucrainean-rus, n\u0103scut \u00een Sevastopol. La v\u00e2rsta de 12 ani, el \u0219i cel mai bun prieten al s\u0103u au \u00eencercat s\u0103 fug\u0103 \u00een Marea Britanie, dar au fost prin\u0219i de poli\u021bie dup\u0103 ce au parcurs jum\u0103tatea drumului. S-a mutat la Moscova pentru a-\u0219i continua studiile \u0219i a lucrat pentru scurt timp ca marinar, \u00eenainte de a-\u0219i \u00eencepe cu adev\u0103rat cariera de actor.<\/p>\n

\u00cen 2015, a absolvit Institutul Rus de Arte Teatrale \u0219i a devenit cur\u00e2nd actor principal la Teatrul de Art\u0103 Cehov din Moscova. \u00cen acela\u0219i an, a fost distribuit \u00een primul s\u0103u rol important pe ecran, ca \u201eMarten\u201d \u00een THE SCYTHIAN, regizat de Rustam Mosafir. De atunci, a lucrat constant \u00een film \u0219i televiziune, inclusiv: juc\u00e2nd rolul de \u201ePeter\u201d \u00een filmul premiat ACID; rolul de \u201eViktor\u201d \u00een GREAT POETRY; \u00een LETO de Kirill Serebrennikov; \u0219i \u00een primul serial original rusesc Netflix, BETTER THAN US. Printre lucr\u0103rile lui Aleksandr se num\u0103r\u0103: lungmetrajul francez OUR MEN, care a fost filmul de \u00eenchidere al prestigioasei selec\u021bii Directors\u2019 Fortnight de la Cannes; \u00een rolul principal din \u021aARA LEGENDELOR, de apreciatul regizor rus Anton Megerdichev; \u0219i \u00een rolul lui \u201eKrysztof\u201d \u00een serialul HBO KAMIKAZE, un serial \u00een 8 p\u0103r\u021bi bazat pe romanul norvegian \u201eMuleum\u201d de Erlend Loe, regizat de Kaspar Munk.<\/p>\n

Printre lucr\u0103rile sale recente se num\u0103r\u0103 filmul science-fiction FREE FALL de Oleg Urazaykin \u0219i rolul lui \u201eSasha\u201d din serialul SHAMAN de Rustam Mosafir. Aleksandr este probabil cel mai bine cunoscut publicului interna\u021bional pentru interpretarea sa \u00een rolul lui \u201eHelmut\u201d din ANIMALE FANTASTICE: SECRETUL LUI DUMBLEDORE, regizat de David Yates \u0219i scris de J.K. Rowling. \u00cen prezent, poate fi v\u0103zut \u00een thrillerul de ac\u021biune HEADS OF STATE al lui Ilya Naishuller \u0219i \u00een lungmetrajul DOI PROCURORI al lui Sergey Loznitsa, care a fost proiectat \u00een competi\u021bie la Festivalul de Film de la Cannes din acest an.<\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Sergei Loznitsa<\/h2><\/span>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/div><\/div><\/div>
<\/span><\/div>

Sergei Loznitsa s-a n\u0103scut la 5 septembrie 1964. A crescut la Kiev (Ucraina) \u0219i, \u00een 1987, a absolvit Institutul Politehnic din Kiev, ob\u021bin\u00e2nd o diplom\u0103 \u00een Matematic\u0103 Aplicat\u0103.<\/p>\n

\u00centre 1987 \u0219i 1991, Loznitsa a lucrat ca cercet\u0103tor la Institutul de Cibernetic\u0103 din Kiev, specializ\u00e2ndu-se \u00een inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103. \u00cen 1997, a absolvit Institutul de Stat Rus de Cinematografie (VGIK) din Moscova, unde a studiat regia de film.<\/p>\n

Din 1996, Sergei Loznitsa realizeaz\u0103 filme, iar p\u00e2n\u0103 \u00een prezent a regizat 28 de documentare premiate \u0219i 5 filme de fic\u021biune.<\/p>\n

Debutul s\u0103u \u00een lungmetraj, \u201eMY JOY\u201d<\/strong> (2010), a avut premiera \u00een competi\u021bia principal\u0103 a Festivalului de la Cannes. A urmat filmul \u201eIN THE FOG\u201d<\/strong> (2012), care a primit Premiul FIPRESCI la cea de-a 65-a edi\u021bie a Festivalului de la Cannes. \u00cen 2017, Loznitsa a revenit \u00een competi\u021bia oficial\u0103 cu \u201eA GENTLE CREATURE\u201d<\/strong>, iar \u00een 2018 a primit Premiul pentru Cea Mai Bun\u0103 Regie \u00een sec\u021biunea Un Certain Regard<\/em> pentru filmul \u201eDONBASS\u201d<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen 2013, Loznitsa a fondat compania de produc\u021bie ATOMS & VOID<\/strong>. Documentarul s\u0103u de lungmetraj \u201eMAIDAN\u201d<\/strong> (2014), care surprinde cronica revolu\u021biei ucrainene, a avut premiera mondial\u0103 la o S\u00e9ance Sp\u00e9ciale<\/em> a Festivalului de la Cannes.<\/p>\n

Printre documentarele sale ulterioare se num\u0103r\u0103 \u201eTHE EVENT\u201d<\/strong> (2015), \u201eAUSTERLITZ\u201d<\/strong> (2016), \u201eTHE TRIAL\u201d<\/strong> (2018) \u0219i \u201eSTATE FUNERAL\u201d<\/strong> (2019) \u2014 toate prezentate la Special Screenings<\/em> \u00een cadrul Festivalului de Film de la Vene\u021bia.<\/p>\n

\u00cen 2021, Loznitsa a primit Special Jury Prize<\/em> \u00een cadrul premiului L\u2019Oeil d\u2019Or<\/strong> de la Cannes pentru filmul \u201eBABI YAR. CONTEXT\u201d<\/strong>.
Cel mai recent film de fic\u021biune al s\u0103u, \u201eTWO PROSECUTORS\u201d<\/strong> (2025), a avut premiera mondial\u0103 \u00een competi\u021bia oficial\u0103 a Festivalului de la Cannes, unde a c\u00e2\u0219tigat Premiul Fran\u00e7ois Chalais<\/strong>, acordat filmelor dedicate valorilor jurnalismului.<\/p>\n

Sergei Loznitsa continu\u0103 s\u0103 lucreze \u00een paralel la proiecte documentare \u0219i de fic\u021biune.<\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>

<\/div><\/div><\/span>

Sergei Loznitsa<\/h3><\/span>
<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div>
<\/span><\/div>

Sergei Loznitsa s-a n\u0103scut la 5 septembrie 1964. A crescut la Kiev (Ucraina) \u0219i, \u00een 1987, a absolvit Institutul Politehnic din Kiev, ob\u021bin\u00e2nd o diplom\u0103 \u00een Matematic\u0103 Aplicat\u0103.<\/p>\n

\u00centre 1987 \u0219i 1991, Loznitsa a lucrat ca cercet\u0103tor la Institutul de Cibernetic\u0103 din Kiev, specializ\u00e2ndu-se \u00een inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103. \u00cen 1997, a absolvit Institutul de Stat Rus de Cinematografie (VGIK) din Moscova, unde a studiat regia de film.<\/p>\n

Din 1996, Sergei Loznitsa realizeaz\u0103 filme, iar p\u00e2n\u0103 \u00een prezent a regizat 28 de documentare premiate \u0219i 5 filme de fic\u021biune.<\/p>\n

Debutul s\u0103u \u00een lungmetraj, \u201eMY JOY\u201d<\/strong> (2010), a avut premiera \u00een competi\u021bia principal\u0103 a Festivalului de la Cannes. A urmat filmul \u201eIN THE FOG\u201d<\/strong> (2012), care a primit Premiul FIPRESCI la cea de-a 65-a edi\u021bie a Festivalului de la Cannes. \u00cen 2017, Loznitsa a revenit \u00een competi\u021bia oficial\u0103 cu \u201eA GENTLE CREATURE\u201d<\/strong>, iar \u00een 2018 a primit Premiul pentru Cea Mai Bun\u0103 Regie \u00een sec\u021biunea Un Certain Regard<\/em> pentru filmul \u201eDONBASS\u201d<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen 2013, Loznitsa a fondat compania de produc\u021bie ATOMS & VOID<\/strong>. Documentarul s\u0103u de lungmetraj \u201eMAIDAN\u201d<\/strong> (2014), care surprinde cronica revolu\u021biei ucrainene, a avut premiera mondial\u0103 la o S\u00e9ance Sp\u00e9ciale<\/em> a Festivalului de la Cannes.<\/p>\n

Printre documentarele sale ulterioare se num\u0103r\u0103 \u201eTHE EVENT\u201d<\/strong> (2015), \u201eAUSTERLITZ\u201d<\/strong> (2016), \u201eTHE TRIAL\u201d<\/strong> (2018) \u0219i \u201eSTATE FUNERAL\u201d<\/strong> (2019) \u2014 toate prezentate la Special Screenings<\/em> \u00een cadrul Festivalului de Film de la Vene\u021bia.<\/p>\n

\u00cen 2021, Loznitsa a primit Special Jury Prize<\/em> \u00een cadrul premiului L\u2019Oeil d\u2019Or<\/strong> de la Cannes pentru filmul \u201eBABI YAR. CONTEXT\u201d<\/strong>.
Cel mai recent film de fic\u021biune al s\u0103u, \u201eTWO PROSECUTORS\u201d<\/strong> (2025), a avut premiera mondial\u0103 \u00een competi\u021bia oficial\u0103 a Festivalului de la Cannes, unde a c\u00e2\u0219tigat Premiul Fran\u00e7ois Chalais<\/strong>, acordat filmelor dedicate valorilor jurnalismului.<\/p>\n

Sergei Loznitsa continu\u0103 s\u0103 lucreze \u00een paralel la proiecte documentare \u0219i de fic\u021biune.<\/p>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"100-width.php","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-9931","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/filmedefestival.ro\/les-films-de-cannes\/editia-2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9931","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/filmedefestival.ro\/les-films-de-cannes\/editia-2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/filmedefestival.ro\/les-films-de-cannes\/editia-2025\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filmedefestival.ro\/les-films-de-cannes\/editia-2025\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/filmedefestival.ro\/les-films-de-cannes\/editia-2025\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9931"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/filmedefestival.ro\/les-films-de-cannes\/editia-2025\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/9931\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/filmedefestival.ro\/les-films-de-cannes\/editia-2025\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9931"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}